Translate

vineri, 13 februarie 2015

Flora intestinala si efectele asupra creierului

Ciudat, dar adevarat: corpul uman contine mai multe bacterii decat celule! Doar in intestin se gasesc cateva trilioane de microbi (bacterii si ciuperci). Numarul de celule din corp este situat intre 75 si 300 trilioane de celule. De fapt, se estimeaza ca organismul are de 10 de ori mai multe bacterii decat celule umane.

Intestinele gazduiesc cele mai multe bacterii comparativ cu orice alta parte a corpului, inclusiv pielea. Acum stiinta acorda timp si resurse pentru intelegerea proiectului de cercetare denumit “microbiome” - colectarea masiva a bacteriilor si a microbilor din intestin si influenta pe care o pot exercita asupra creierului si a corpului.

Institutul National pentru Sanatate, prin proiectul Human Microbiome Project, aloca milioane de dolari pentru cercetarea microorganismelor care fac parte din ecosistemul numit corpul uman.

De asemenea, exista un interes special in randul oamenilor de stiinta, dar si a publicului, in privinta efectului florei intestinale asupra sanatatii in general si a sanatatii mintale in special. S-au scris numeroase studii care sugereaza ca bacteriile intestinale pot avea un impact semnificativ asupra modului in care gandim, simtim si ne comportam, precum si asupra problemelor neurologice. Anul trecut, s-a desfasurat un mare simpozion in neurostiinta intitulat "Cercetarea Bacteriilor Intestinale - o schimbare de paradigma in stiinta creierului".

Un numar mare de boli si tulburari au fost legate de anomalii sau de instabilitatea florei intestinale, iar “microbiome” este un domeniu important de cercetare pentru aceste conditii. Trebuie mentionat si faptul ca nu in fiecare caz bacteriile intestinale au reprezentat cauza bolii respective. Iata mai jos cateva aspecte:

DEPRESIA - mai mult de o treime dintre persoanele care sufera de depresie au intestinul permeabil (permeabilitatea mucoasei intestinale permite accesul bacteriilor in sange)

SCHIZOFRENIA - studiile pe soareci au evidentiat o legatura intre lipsa bacteriilor intestinale normale si modificari in dezvoltarea cerebrala. Dar genetica acestei afectiuni este complexa si nu pe deplin inteleasa.

ANXIETATE - prebioticele pot avea efecte anti-anxietate si antidepresive. Consumul bacteriilor benefice poate avea, de asemenea, efecte pozitive in privinta modului in care creierul raspunde la provocarile mediului.

AUTISM - de multe ori apare cu probleme gastro-intestinale, cum ar fi intestin permeabil sau sindromul de colon iritabil.

PARKINSON - oamenii care sufera de acest sindrom au bacterii intestinale diferite fata de oamenii sanatosi.

BOALA CROHN – persoanele care sufera de aceasta boala au un nivel anormal de ridicat de tulpini ale anumitor bacterii care se dezvolta si eventual declanseaza un raspuns imunitar atipic.

COLITA ULCERATIVA – dezechilibrul in flora intestinala poate fi factorul principal atat in debutul, cat si in continuarea simptomelor bolii.

BOWEL SYNDROME - exista o legatura clara intre sindromul de colon iritabil si cresterea exagerata a bacteriilor in intestinul subtire.

OBEZITATE SI DIABET - un numar semnificativ de studii au evidentiat legatura intre colectarea masiva de bacterii din intestin (microbiome) si obezitate si probleme de sanatate legate de obezitate.

CANCER DE COLON – bacteriile iubitoare de zahar din intestin impreuna cu carbohidratii care le hranesc pot alimenta cancerul de colon. Dietele bogate in carbohidrati ar putea chiar contribui la aparitia cancerului de colon.

ARTRITA REUMATOIDA - studiile au evidentiat o legatura intre nivelurile scazute ale anumitor bacterii intestinale bune, un nivel ridicat de bacterii nesanatoase (Prevotella copri) si a bolilor autoimune.


Surse: Psychopharmacology, Oxford University, UCLA Division of Digestive Diseases, Ahmanson-Lovelace Brain Mapping Center at UCLA, Scientific American, Acta Psychiatrica Scandinavica, The Atlantic, National Geographic, Cedars-Sinai, ScienceNews.org, The Scientist, Medical News Today, University of Helsinki, Institute of Biotechnology, American Diabetes Association, Science Daily, U.S. National Library of Medicine, National Institutes of Health, LiveScience.com, WedMD.com, The Huffington Post.

2 comentarii:

Daruind, veti dobandi! Sustineti acest blog oferind o donatie!