Translate

miercuri, 25 noiembrie 2015

Efectele stresului

Stresul este un termen atat de comun in vocabularul nostru de la sfarsitul secolului XX, incat, uneori, intelesul sau este umbrit. Tehnic vorbind, o reactie de stres este un raspuns fizic si mental la o situatie potrivnica, in care sunt mobilizate resursele in caz de urgenta ale corpului - mecanismul "lupta sau fugi", inundand corpul cu hormoni meniti sa infrunte incercarile. Din nefericire, viata moderna declanseaza continuu acest raspuns atunci cand nu putemn nici sa luptam, nici sa fugim, ceea ce poate duce la o crestere a tensiunii sangvine si musculare, la iritabilitate, anxietate si depresie, precum si la o scadere a eficientei imunitare.

1. Sistemul nervos
Atunci cand apare stresul, fizic sau psihologic, corpul isi schimba brusc resursele energetice pentru a lupta cu amenintarea perceputa. In ceea ce este cunoscut ca "lupta sau fugi", sistemul nervos simpatic trimite un semnal glandelor suprarenale pentru elibera adrenalina si cortizolul. Acesti hormoni fac inima sa bata mai repede, cresc tensiunea arteriala, modifica procesul digestiv si cresc nivelul de glucoza in sange. In momentul in care criza este depasita, functiile corpului, de obicei, revin la normal.
2. Sistemul musculo-scheletic
In conditii de stres muschii sunt tensionati. Contractia musculara extinsa pe perioade mai lungi poate declansa dureri de cap, tensiune, migrene si diferite conditii musculo-scheletice.
3. Sistemul respirator
Stresul face ca respiratia sa fie ingreunata fapt ce poate cauza hiperventilatie - respiratie accelerata – ar putea induce atacuri de panica la unele persoane.

4. Sistemul cardio-vascular
Stresul acut - stresul de moment (de
exemplu atunci cand sunteti blocati in trafic) - determina o crestere a frecventei cardiace si contractia puternica a muschiului inimii. Vasele de sange care conduc sangele catre grupele mari de muschi si la inima, cresc cantitatea de sange catre aceste parri ale corpului. Episoade repetate de stres acut pot provoca inflamarea arterelor coronariene, ceea ce poate sa conduca la atac de cord.
5. Sistemul endocrin
Glandele suprarenale
Atunci cand organismul este stresat, creierul trimite semnale de la hipotalamus, provocand cortexul suprarenal sa produca cortizol si medulara suprarenala sa produca epinefrina – asa-numitii "hormoni de stres".
Ficat
Cand cortizolul si adrenalina sunt eliberati, ficatul produce mai mult de glucoza, zaharul din sange pentru a produce energia necesara mecanismului "lupta sau fugi" in situatii de urgenta.

6. Sistemul gastro-intestinal
Esofag
Stresul va poate afecta apetitul determinand cresterea sau scaderea acestuia. In conditii de stres este posibil sa consumati mai multe alimente, sa cresteti consumult de tutun sau alcool, sa aveti arsuri la stomac sau reflux acid.
Stomac
In conditii de stres stomacul dvs.
poate reactiona resimtind emotii "fluturi in stomac", greata sau dureri. Este posibil sa apara senzatia de voma in cazul in care stresul este sever.
Intestine
Stresul poate afecta digestia si absortia nutrientilor. Stresul modifica felul in care mancarea circula, este gestionata si asimilat? de organism, ducand la constipatie sau diaree.

7. Sistemul de reproducere
La barbati excesul de cortizol produs stres, poate afecta functionarea normala a sistemului de reproducere. Stresul cronic poate scadea nivelul de testosteron afectand procesul de producere al spermei si cauzand disfunctie erectila sau chiar impotenta.
In cazul femeilor, stresul poate provoca fluctuatii sau chiar intreruperi ale ciclul menstrual, senzatii si dureri mult mai acute si neplacute decat in mod obisnuit.
Exista doua modalitati de a face fata: una sanatoasa si una mai putin sanatoasa. A face fata in mod sanatos presupune o abordare activa a rezolvarii problemei sau abordarea unor perspective diferite asupra acesteia, astfel incat sa nu mai para o problema. O alta metoda de a face fata in mod sanatos este stapanirea emotiilor care apar in situatii stresante, vorbind sau pastrand legatura cu ceilalti.
Actionam intr-un mod nesanatos atunci cand reprimam sau negam problema sau, pur si simplu, ne dorim ca ea sa dispara imaginandu-ne o stare mai placuta. In loc sa tratam problema, manifestam o preocupare constanta de a scapa de ea. Problema nu dispare si, chiar daca mintea ne zboara in alta parte, reactia corpului ramane.
Medicina comportamentala, o ramura medicala relativ noua, aplica metode comportamentale pentru sporirea starii de bine - inclusiv raspunsul biologic, meditatia si hipnoza.
Surse:
http://www.stress.org/stress-effects/
https://sleepfoundation.org/ask-the-expert/stress-and-insomnia
https://www.indiegogo.com/projects/olive-a-wearable-to-manage-stress#/
http://strengthology.net/physiological-strength-foundation-2/
http://www.livescience.com/39177-stress-emotion-control.html

miercuri, 28 octombrie 2015

Ganduri despre sanatate - Dumitru Constantin Dulcan

Gandul este viata. Gandurile noastre creeaza mediul inconjurator si lumea noastra. Gandul este o vibratie foarte subtila care se propaga in eter. Creierul decodifica gandurile sub forma de imagini. Gandurile noastre sunt active si constituie semintele pe care le-am plantat. Subconstientul nu este interesat daca gandurile noastre sunt bune sau rele, ci pur si simplu raspunde in deplina conformitate cu natura acestor ganduri.

Dumitru Constantin Dulcan
„Descoperirile fizicii cuantice au aratat ca mintea noastra e cea care face sa colapseze undele de energie si le transform in particule, adica in materie. A gandi inseamna a transforma nevazatul in vazut. Gandul e creator, e cea mai puternica forta din univers. Iar Dumnezeu ne-a dat puterea ca, din milioanele de realitati posibile, care exista in stare latenta, sa aducem pe pamant, cu gandurile noastre, doar una. Pe cea care seamana cel mai mult cu gandurile noastre.” - Dumitru Constantin Dulcan




Ceea ce traim este oglinda a ceea ce gandim si simtim

„Cand faceam cercetari pentru prima mea carte, am ajuns la concluzia ca celulele au inteligenta lor. Si m-am speriat. Celulele reactionau la gandurile si sentimentele celui in cauza. S-a facut si un experiment in Occident, cu un esantion de ADN, recoltat de la un individ si dus la 1000 de km distanta, intr-un laborator. Persoana in cauza a fost pusa sa priveasca un film frumos, cu imagini minunate, care starneau bucurie. In acelasi timp, la 1000 de km distanta, masuratorile aratau cum spirala de ADN se relaxeaza. Cand imaginile au fost schimbate cu un film de groaza, ADN-ul a inceput, brusc, sa se restranga, contractandu-se. Afland asta, m-a chinuit o intrebare: cum stie corpul nostru ce e rau si ce e bine? Daca organismul nostru reactioneaza pozitiv la bine si negativ la rau, nu exista decat o singura mare concluzie”. - Dumitru Constantin Dulcan

Influentarea celulelor umane

Cleve Backster
In 1995 la Silva International Convention in Laredo, Cleve Backster a prezentat un material video cu o femeie care se uita la televizor in casa ei, in San Diego. Pe ecranul partajat au aparut in acelasi timp imagini cu femeia care privea la televizor si imaginea unui recipient, aflat in laboratorul lui Cleve Backster la cateva mii de km distanta, care continea celule albe (anticorpi) prelevate din corpul ei. Celulele aflate in laborator au reactionat cand posesoarea lor a vazut o scena la televizor cu o femeie care era atacata, aceasta dovedeste foarte clar ca celulele umane sunt unice pentru corpul fiecarei persoane.

„Aceste celule albe au un rol esential in sistemul imunitar de aceea sunt foarte importante. Munca depusa in sute de ore de testare a celulelor albe este absolut fascinanta. Nu exista nici o indoiala in legatura cu gandurile care pot patrunde fiecare celula a corpului nostru, fara a trece prin oricare din sistemele de comunicatii conventionale.

Cu alte cuvinte, in cazul in care gandurile dumneavoastra, atunci cand celulele sunt separate de corpul dumneavoastra reactioneaza la gandurile si sentimentele dumneavoastra, atunci celulele din corpul dumneavoastra, fara nici o indoiala, la gandurile si schimbarile emotionale, in special emotiile negative. Nimic nu este atat de distructiv cum este gandirea negativa. Sectiunea cu gandirea pozitiva nu este atat de evidenta, dar exista, ca cea negativa in care echupamentele au inregistrat reactii uriase.” - Cleve Backster

5 minute de manie sau suferinta imobilizeaza celulele gardian ale sistemului imunitar

„Cinci minute de manie sau suferinta imobilizeaza pentru 5, 6 ore celulele gardian ale sistemului imunitar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de aparare, iar milioanele de celule moarte, virusi si bacterii circula libere prin organism, se pot localiza undeva si declansa boala.” - Dumitru Constantin Dulcan

Intr-un studiu inceput la mijlocul anilor '50, un grup de studenti la medicina au fost testati si catalogati ca fiind ostili sau nu. Cand Dr. Redford Williams, de la Universitatea Duke, i-a reperat, douazeci de ani mai tarziu, numai 3 dintre cei 136 care nu fusesera etichetati drept ostili murisera. Din grupul celor care manifestau o ostilitate crescuta murisera 16, asa ca se pare ca vorbim despre un factor care mareste foarte mult riscul de deces. Interesant este ca cele mai multe morti ale celor furiosi s-au petrecut inainte ca acestia sa implineasca cincizeci de ani - se pare ca furiosii mor mai devreme.



Iertarea si beneficiile pentru sanatate

„Daca cineva imi greseste, fac un efort sa-l iert, gandindu-ma ca poate intr-o zi va intelege si el ceea ce inteleg eu acum. Sa iertam, fiindca iertarea face ca pH-ul corpului sa vireze spre unul alcalin, favorabil sanatatii. Sigur ca sunt si suferinte care nu pot fi evitate. Dar e important sa ramanem constienti ca fiecare minut de suferinta sau stres ia din viata celulei noastre.” - Dumitru Constantin Dulcan

„Iertand un om care ne-a jignit sau ne-a suparat ne putem vindeca de o boala grava. Roaga-te in permanenta ca toti cei din jurul tau sa fie fericiti, sanatosi si intreaga lume sa fie binecuvantata. Aceasta rugaciune va iradia atat de multa iubire catre intreaga lume incat iubirea se va intoarce la tine din belsug.” - Valeriu Popa

Daca exista un rol de cauzalitate intre iertare si sanatate, atunci reducerea furiei, anxietatii si depresiei poate explica cum functioneaza iertarea pe corpul uman. Cercetatorii de la Universitatea din Tennessee au descoperit ca beneficiile iertarii pentru sanatate vin in mare parte de la capacitatea sa de a reduce efectele emotiilor negative (sentimente de tensiune, furie, depresie, etc). Studiul evidentiaza ca aceasta cale mediaza cel mai complet relatia iertare-sanatate.



Tehnicile de relaxare si efectele terapeutice

„Toate tehnicile de relaxare se bazeaza pe respiratie. Oboseala vine si dintr-o lipsa de oxigenare a creierului. Stau cateva minute cu ochii inchisi, incerc sa imi reprezint oboseala ca senzatie la nivelul creierului si apoi, cu fiecare expiratie profunda imi imaginez ca o elimin. Fiecare isi poate crea propria lui tehnica. Eu nici pentru durerile de cap nu iau pastile. Ma relaxez, ma concentrez pe starea de bine si cald, o trec prin inima si apoi o trimit acolo unde ma doare. Fac asta de cateva ori si durerea dispare.” - Dumitru Constantin Dulcan

Relaxarea este un proces care reduce efectele stresului asupra corpului si mintii. Potrivit Mind/Body Medical Institute-Harvard University, intre 60 si 90% din totalul vizitelor medicale din Statele Unite sunt pentru tulburari legate de stres.

Beneficiile practicarii tehnicilor de relaxare

- incetinirea ritmului cardiac
- scaderea tensiunii arteriale
- reducerea activitatii hormonilor de stres
- cresterea fluxului sanguin in grupele mari de muschi
- reducerea tensiunii musculare si a durerilor cronice
- imbunatatirea capacitatii de concentrare
- scaderea oboselii
- reducerea furiei si a frustrarii
- cresterea increderii in gestionarea problemelor de sanatate

Tehnici de relaxare

  • Tehnica autosugestiei
    Aceasta tehnica foloseste imagini vizuale si constientizarea corpului pentru a transpune o persoana intr-o stare profunda de relaxare. Persoana se imagineaza intr-un loc linistit si apoi se concentreaza pe diferite senzatii fizice, trecand de la picioare la cap. De exemplu, concentrarea pe senzatia de caldura si relaxare a membrelor, respiratia lenta, naturala.

  • Tehnica respiratiei
    In tehnica respiratiei puneti o mana pe piept ai alta pe abdomen. Respirati lent, adanc, inspirand cat mai mult aer posibil. Pe masura ce faceti acest lucru, abdomenul trebuie sa impinga mana. Tineti-va respiratia si apoi expirati lent.

  • Relaxarea musculara progresiva
    Aceasta tehnica presupune incordarea usoara si apoi relaxarea fiecarei grupe de muschi in parte, incepand cu muschii care actioneaza degetele de la picioare si terminand cu cei de la cap.

  • Meditatia
    Doua dintre cele mai populare tehnici de meditatie sunt meditatia transcedentala (practicantii repeta o mantra, un cuvant sau o expresie) si meditatia mindfulness (practicantii isi indreapta atentia asupra gandurilor si a senzatiilor produse in corp).

  • Meditatia ghidata
    Aceasta tehnica implica ascultarea unui terapeut antrenat care ghideaza practicantul intr-o stare de relaxare profunda. Aflat in stare de relaxare, imaginile care apar in mintea practicantului il pot ajuta sa descopere realizari importante cu privire la sanatate, starea sa emotionala, spirituala si fizica.


http://psychiatry.duke.edu/faculty/details/0100857
https://umm.edu/health/medical/altmed/treatment/relaxation-techniques
http://www.silvacourses.com/research/primary_perception_research.htm
http://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/stress-management/in-depth/relaxation-technique/art-20045368
http://www.huffingtonpost.com/2014/10/25/forgiveness-health-benefits_n_6029736.html
http://www.formula-as.ro/2015/1153/stil-de-viata-100/dr-constantin-dulcan-avem-nevoie-de-bucurie-ca-de-painea-cea-zilnica-18800



luni, 12 octombrie 2015

Plantele si constiinta umana

Oamenii cred ca povestea despre sentimentele plantelor tine de science-fiction. Ele nu numai ca nu sunt imobile, cum s-a crezut secole de-a randul, dar transmit si sentimente, pot fi agresive sau prietenoase, geloase, suparate, fericite, altruiste sau egoiste, avand chiar si compasiune.





Viata emotionala a plantelor

Jagadis Chandra Bose
Crescograful Bose
La inceputul secolului XX, Jagadis Chandra Bose, un renumit fizician si botanist din India, a inventat crescograful, un aparat ce poate mari plantele de zece milioane de ori, reusind sa urmareasca astfel dezvoltarea plantelor. Pe baza studiilor realizate, Jagadis Chandra Bose a declarat: "Graficele expresive ale crescografului meu conving si cele mai sceptice minti despre faptul ca plantele dispun de un sistem nervos sensibil si au o viata emotionala diversificata." 


Dr. K.S. Cole si Dr. H. J. Curtis de la Universitatea Columbia au descoperit ca celulele singulare lungi ale plantelor de apa Nitella sunt identice virtual cu acelea ale fibrelor nervoase singulare ale sistemului nervos. Mai mult chiar, ei au descoperit ca fibrele Nitella, daca sunt excitate, propaga unde electrice similare celor ale nervilor de la om si animale.

Nitella capillaria zygospores with sterile layer of somatic cells.
Photograph by Emile posted at nat.ku.edu, University of Kansas, Lawrence, KS USA


Randall Fontes
Un crescograf electronic modern a fost proiectat si construit de Randall Fontes la Institutul de Cercetare Stanford pentru a masura miscarea plantelor. Cercetarile realizate de Randall Fontes, Jagadis Chandra Bose, Corentin Louis Kervran si George Washington Carver au fost evidentiate in cartea aparuta in 1973 „Viata secreta a plantelor”, cartea care a facut senzatie la mijlocul secolului trecut. Autorii acesteia - Peter Thompkins si Christopher Bird - descriu experimentele facute in acea perioada pentru a demonstra ca plantele au metode de comunicare specifice. S-a descoperit ca plantele percep sunete pe care urechea omeneasca nu le poate percepe si unde luminoase, ascunse vederii umane, cum sunt razele infrarosii si ultraviolete. Plantele sunt sensibile in special la razele X si la frecventa inalta folosita in transmisiile de televiziune.

Raoul Heinrich Francé

Concluziile lui Raoul Heinrich Francé (botanist, microbiolog si filozof austriac): „plantele sunt inzestrate cu toate atributele fiintelor vii si se dovedesc capabile de cele mai violente reactii cand sunt maltratate si de cea mai vie recunostinta fata de cineva care le inconjoara cu dragoste si le ingrijeste din suflet“ au reprezentat punctul de pornire pentru cele mai multe studii legate de viata emotionala a plantelor.

Plantele reactioneaza la intentia umana

Cleve Backster
In 1966, Cleve Backster, specialist al CIA in detectarea minciunilor la interogatoriu, a folosit poligraful sau pentru a verifica daca, turnand apa la radacina unei plante, aceasta va reactiona in vreun fel. Poligraful a afisat o reactie similara cu aceea a unei fiinte umane supuse unui stimul emotional scurt. Backster a inteles din oscilatiile specifice ale aparatului ca plantei i-a placut apa si a continuat experimentele gandindu-se sa incerce arderea unei frunze. Simpla intentie a facut poligraful sa deseneze o curba energica, prelungita in sus. Uimitor! Planta ii ghicise gandurile si s-a speriat. Si lucrurile nu s-au oprit aici! Mai tarziu, Backster s-a prefacut ca vrea sa aprinda chibritul. Reactia a fost nula, planta facand diferenta intre intentia reala si cea simulata.

Descriind experimentul, Cleve Backster a spus: „Nu aveam chibrituri in camera, nu am atins planta, ma aflam la o distanta de 1,5 metri de ea. Singurul lucru nou aparut a fost intentia mea de a arde o frunza. Exact in momentul in care m-am gandit sa ard o frunza, poligraful a intrat intr-o agitatie salbatica.”



Plantele vad mult mai bine fara ochi decat vad oamenii cu ochii

Cleve Backster a supus la teste asemanatoare peste 25 de specii de plante si fructe printre care: salata verde, ceapa, portocale si banane. Acestea reactionau nu numai la amenintarile venite din partea cercetatorilor, ci si in fata unor pericole potentiale, ca de exemplu aparitia brusca a unui caine in incapere. „Plantele vad mult mai bine fara ochi decat vad oamenii cu ochii“, a conchis el. El a mai observat ca atunci cand o planta e amenintata cu distrugerea si simte acest pericol sau iminenta unei agresiuni exterioare, se apara „lesinand“, ca o fiinta omeneasca. Backster a conectat un filodendron la galvanometrul T si a incercat sa ghiceasca care e anul nasterii unui prieten. A inceput sa rosteasca pe rand niste ani. Planta a determinat abaterea acului atunci cand anul a fost ghicit, semn ca a identificat reactia emotionala a omului la rostirea adevarului.

Plantele reactioneaza la moartea unei fiinte

In 1968, Backster a inceput experimente mai complicate; astfel, el a conectat trei plante la trei galvanometre, in trei camere diferite, iar in alta incapere, a oparit un crevete. Toate cele trei plante au reactionat in acelasi moment si cu maxima violenta la moartea crevetelui. Aceasta experienta si rezultatele au fost consemnate in 1968 in articolul „Dovezi ale unei reactii primare la vegetale“, din The International Journal of Parapsychology. Acel numar a fost solicitat in tiraj suplimentar. Descoperirea lui Backster nu numai ca a starnit o adevarata nebunie in presa si lumea stiintifica, dar a determinat folosirea plantelor in diagnosticarea medicala, investigatia criminalistica si in domeniul spionajului.

Gandul, planta si comutatorul

Dupa Backster, mai multi fizicieni, biologi din intreaga lume au inceput sa faca experimente pe plante, inregistrandu-le reactiile la actiunea diferitilor stimuli. Pierre Paul Sauvin, un specialist in electronica din West Petterson, a reusit sa schimbe sensul de deplasare al unui trenulet in functie de gandurile si de emotiile pe care le transmitea unei plante conectate la un comutator. A repetat experienta in fata publicului de la Madison din New Jersey. Sauvin a mai reusit sa faca sa decoleze un avion miniatural si sa deschida usa garajului cu ajutorului gandului transmis plantelor.

Plantele pot invata sa numere

Doctorul Ken Hashimoto, colaborator al politiei japoneze in detectarea minciunilor, a conceput un echipament electronic cu ajutorul caruia a reusit sa inregistreze vocea unui cactus. Vocea plantei semana cu bazaitul ascutit al cablurilor de inalta tensiune. Sotii Hashimoto au reusit sa invete planta sa numere si sa faca adunari si scaderi cu numere.

Frunzele si sugestia mentala

Chimistul Marcel Vogel din Los Gatos, angajat al firmei IBM pe la mijlocul anilor ’50, a facut un experiment cu doua frunze rupte dintr-o planta. Unei frunze ii sugera mental ca este in viata, iar celeilalte ii transmitea ca este moarta. Dupa o saptamana, prima parea abia desprinsa de tulpina, iar cealalta era uscata. Marcel Vogel este convins ca „energie psihica“ si intentia creeaza un camp energetic care este perceput de plante.





Plantele comunica intre ele


In anul 1972, la Institutul de Medicina Clinica si Experimentala din Novosibirsk, cercetatorii Kaznacheev Surin si Mihailova au inregistrat o conversatie intre doua culturi de celule identice, dar izolate total printr-un perete de cuart. Infestarea uneia dintre culturi cu un virus distrugator a fost insotita de aparitia unei afectiuni similare la lotul martor. Celulele nu erau integrate intr-un organism si, in consecinta, nu existau legaturi nervoase intre ele, care sa le permita captarea si decodificarea informatiei. In ciuda acestui fapt, comunicarea s-a produs. Oamenii de stiinta sovietici au descoperit ca plantele ne pot comunica sentimentele lor. Strigatele de durere pot fi auzite doar prin intermediul unui instrument electronic extrem de sensibil.

Surse:
en.wikipedia.org/wiki/Crescograph
en.wikipedia.org/wiki/Randall_Fontes
ebdir.net/enlighten/index.html#obs
en.wikipedia.org/wiki/The_Secret_Life_of_Plants
monitorulexpres.ro
silvacourses.com/research/primary_perception_research.htm
timesofindia.indiatimes.com/life-style/The-secret-life-of-plants/articleshow/9269562.cms
wired.com/2013/12/secret-language-of-plants/
cfb.unh.edu/phycokey/Choices/Charophyceae/NITELLA/Nitella_Image_page.htm

luni, 9 martie 2015

Aromaterapia

In Ayurveda sunt recunoscute sase gusturi, cele patru deja stiute - dulce, sarat, amar si acru – la care se adauga cel astringent (gustul uscat care iti face gura punga) si cel intepator (precum gustul de condimente).

Interesant este faptul ca nasul poate percepe un numar foarte mare de mirosuri, aproximativ 10 mii de miresme diferite. Miresmele care pot fi detectate de nas trebuie sa se dizolve, mai intai, in umezeala tesutului nazal si, mai apoi, sunt impinse mai departe catre anumite celule olfactive specializate direct catre hipotalamus, in creier. Aceste celule olfactive sunt celule nervoase, singurele din tot corpul uman expuse direct in afara organismului, desi sunt protejate de invelisul subtire al mucoasei. De asemenea, aceste celule nervoase se regenereaza, inlocuindu-se singure o data la fiecare 3 saptamani.

Faptul ca mirosurile ajung direct in hipotalamus este semnificativ, intrucat acest organ este responsabil pentru reglarea multor functii in organism: temperatura, setea, nivelul de zahar din sange, cresterea, somnul, veghea, dorinta sexuala si unele emotii cum ar fi mania si fericirea. Sa mirosi ceva anume inseamna sa transmiti un mesaj imediat “creierului din creier” si, de acolo, in intreg organismul.

In acelasi timp, mesajul unui miros merge la sistemul limbic al creierului - care proceseaza emotiile - si spre o zona numita hipocamp, partea creierului responsabila pentru memorie. De aceea, mirosurile ne readuc amintiri din trecut atat de proaspete – mirosurile din gradina, miresmele de flori si parfumuri care declanseaza acel sentiment de deja-vu.

Intr-un studiu realizat de Jeju National University Hospital - departamentul de psihiatrie (Coreea), au fost evaluate efectele aromaterapiei prin evaluari psihologice cantitative, electroencefalograma (EEG), nivel de cortizol salivar si nivel plasmatic al factorului neurotrofic din creier (BDNF) asupra unui grup de mame ai caror copii erau diagnosticati cu ADHD (sindromul deficitului de atentie si hiperactivitate).

Paticipantii au fost impartiti in 2 grupuri: un grup de control fara tratament si al doilea grup in care participantii au fost tratati folosind aromaterapia timp de 4 saptamani (8 sedinte), de 2 ori pe saptamana (o sedinta avand durata de 40 minute) .

In cele 4 saptamani de aromaterapie au fost evidentiate imbunatatiri semnificative la toate scorurile psihologice de evaluare din indexul “Stat-Trait”, inventarul de depresie Beck si din forma scurta de evaluare a bunastarii psihologice. Concentratiile plasmatice BDNF au crescut semnificativ in urma programului de patru saptamani de aromaterapie. Activitatile undelor alpha-cerebrale au fost imbunatatite semnificativ, iar activitatile undelor delta s-au redus semnificativ ca urmare a tratamentului, obtinandu-se asadar efecte similare cu cele din meditatie si neurofeedback training. In plus, nivelurile de cortizol salivar s-au redus semnificativ ca urmare a tratamentului de aromaterapie.

Aceste rezultate sugereaza ca aromaterapia are influente semnificative pe mai multe indicii neurobiologice, cum ar fi EEG, cortizol salivar si concentratii plasmatice BDNF, precum si evaluari psihologice.

Ca forma a medicinei alternative, aromaterapia castiga din ce in ce mai mult teren, fiind folosita pentru foarte multe aplicatii, inclusiv ameliorarea durerii, imbunatatirea starii de spirit, cresterea functiei cognitive, etc.

Aromaterapia este practica de a folosi uleiuri naturale extrase din flori, scoarta, tulpini, frunze, radacini sau alte parti ale unei plante pentru a spori bunstarea fizica si psihologica a organismului uman. Uleiurile esentiale pot fi absorbite, de asemenea, si prin piele, de unde ajung in sange si pot contribui la vindecarea intregului corp.

Cum se pot folosi uleiurile esentiale?

Baie
Adaugarea uleiurilor esentiale de aromaterapie in cada de baie este o modalitate usoara pentru a obtine beneficiile lor de sanatate. Pur si simplu se adauga cateva picaturi in apa de baie si se amesteca inainte de a intra in cada. Aroma va declansa simtul olfactiv care, la randul sau, va imbunatati circulatia si va ajuta la restabilirea echilibrului fizic.


Masaj
Probabil cea mai populara metoda de aplicare a aromaterapiei este masajul. Amestecul picaturilor de ulei esential cu lotiuni de “transport “ pe piele (crema de migdale, unt de cacao, unt de shea, etc.) imbunatatesc starea organismului, atat fiziologic, cat si psihologic sau ambele stari in acelasi timp - in functie de uleiul esential utilizat. Menta este cunoscuta pentru a energiza simturile, in timp ce lavanda este un cunoscut agent de relaxare. Pe durata unui masaj, simtul olfactiv este stimulat cu ajutorul uleiurilor esentiale, iar unele uleiuri sunt absorbite prin piele si ajung in cele din urma in fluxul sanguin pentru a produce efecte de vindecare.

Inhalatii
Una dintre cele mai cunoscute metode in tratamentul cu aromaterapie este tehnica inhalatiilor de vapori. Deoarece multe uleiuri esentiale sunt folosite pentru a atenua problemele respiratorii si ale sinusurilor prin inhalare de aburi, aceasta este cea mai populara metoda de aplicare a aromaterapiei. Pentru inhalatii, se adauga cinci picaturi in apa fierbinte si se inhaleaza aroma cu ajutorul unui cort prosop (se aseaza un prosop peste cap, astfel incat aroma sa fie inhalata cat mai complet).




Cremele si lotiunile pentru corp
Un alt mod de aplicare a aromaterapiei este si acela prin care se adauga cateva picaturi de ulei esential in lotiunile sau cremele de uz personal, acestea fiind folosite ca agent de transport al uleiurilor esentiale pentru a stimula proprietatile de vindecare ale aromelor.

Comprese
Se adauga cateva picaturi de ulei esential intr-un bol cu apa fierbinte. Scufundati un prosop in amestecul de apa cu ulei esential si apoi stoarceti prosopul. Folosind acest prosop ca pe o compresa se aplica pe zonele corpului care au nevoie de ameliorarea durerii sau de relaxare: muschii, fruntea sau stomacul. De asemenea, compresele calde combinate cu unele uleiuri esentiale sunt foarte bune pentru durerile menstruale.

Surse:
Department of Physiology, Jeju National University School of Medicine, 102 Jejudaehakno, Jeju 690-756, Republic of Korea. Tel.: +82 64 754 3831; fax: +82 64 702 2687. E-mail address: syeun@jejunu.ac.kr (S.-Y. Eun). http://dx.doi.org/10.1016/j.ctim.2014.04.001 0965-2299/© 2014 The Authors.Published by Elsevier Ltd. This is an open access article under the CC BY-NC-ND license (http:// creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/).  
Sanatatea perfecta – Deepak Chopra
http://www.sciencedirect.com/
http://www.aromatherapy.com

luni, 2 martie 2015

Dieta de performanta

Adesea auzim obisnuita conceptie conform careia numai proteina de origine animala poate sa ofere energia si nutrientii necesari efortului fizic si psihic pentru o activitate sportiva sustinuta. Oare sportivii vegetarieni sunt la fel de buni in competitiile sportive de nivel inalt ca si omologii lor consumatori de carne?

Ruth Heidrich

Castigatoare a 900 de medalii de aur, de la curse de 100 m, la maratoane si triatloane, a fost inclusa, in 1999, in lista "Celor mai in forma 10 femei din America de Nord". Pe atunci avea 64 de ani si, cu 17 ani in urma, fusese diagnosticata cu o tumoare la san, inoperabila. A devenit raw vegana, s-a vindecat si participa in continuare la competitii.

Din 1982, cand a fost diagnosticata cu cancer, “Iron Lady” - asa cum se autointituleaza Ruth Heidrich - s-a dovedit a avea nu numai o mare tarie de caracter, invingand cancerul, dar a terminat 6 competitii “Iron Man”, a alergat 67 de maratoane (inclusiv pe cele din Boston, New York si Moscova), a castigat peste 800 de trofee si a finalizat un Ph.D. in Nutrition and Exercise Physiology.
Este autoare a mai multor carti ce au inspirat viata multor oameni “A Race for Life”, “Senior Fitness”, “The CHEF Cook/Rawbook” si cea mai recenta carte a sa “Lifelong Running: How to Overcome the 11 Myths of Running & Live a Healthier Life”.

Venus Williams

Ca raspuns la diagnosticul cu sindrom Sjogren (o boala autoimuna) din 2011, Venus Williams a trecut la o dieta nu doar vegetariana, ci chiar raw vegana. Ea este, de asemenea, un sustinator al sucurilor din fructe proaspete si al celui din grau verde. Ea considera ca dieta ei nu numai ca i-a imbunatatit performantele atletice, dar a ajutat-o si la ameliorarea starii ei de sanatate. Schimbarea de dieta a ajutat-o in gestionarea sindromului Sjogren, iar revenirea ei pe terenul de tenis dupa diagnosticare confirma cu siguranta acest lucru.

Williams spune ca alimentele crude, organice sunt cheia pentru mentinerea corpului ei la un nivel de sanatate optima, desi ea admite realitatea ca sportivii au nevoie de multe calorii si accepta sa manance paste, paine, orez, inainte de meciuri.

Adversara Simonei Halep din Turneul Campioanelor in 2014, Serena Williams a trecut si ea la o dieta bazata pe plante cu scopul de a o sprijini pe sora ei Venus. Cele doua surori s-au sustinut una pe cealalta de foarte multe ori de-a lungul carierei de jucatoare profesioniste de tenis.





Carl Lewis

Carl Lewis a adoptat o dieta vegetariana in vederea pregatirii pentru Campionatul Mondial din 1991, unde, declara el, a facut cea mai buna performanta a vietii sale. Si el nu a fost singurul care a luat in considerare o astfel de dieta!

Carl Lewis a dominat clasamentul mondial la competitiile de sprint de 100 m, 200 m si sarituri in lungime din 1981 pana la inceputul anilor 1990. El a stabilit recorduri mondiale in probele de 100 m, 4 × 100 m si 4 × 200 m stafeta, in timp ce recordul sau mondial la saritura in lungime in sala nu a fost doborat din anul 1984. 
Recordul celor 65 de victorii consecutive la saritura in lungime realizate intr-o perioada de 10 de ani este unul dintre cele mai durabile recorduri din sport. De-a lungul carierei sale atletice, Lewis a batut recordul mondial cu 10 secunde la proba de 100 de metri de 15 de ori si cu 20 de secunde pentru proba de 200 de metri de 10 ori. Carl Lewis a castigat 10 medalii olimpice, 9 dintre ele fiind de aur si 10 medalii la Campionatul Mondial de Atletism, dintre care 8 de aur. Carl Lewis este considerat "Atletul Secolului XX", titlu oferit de catre Federatia Internationala de Atletism.

Martina Navratilova

Martina Navratilova este o fosta jucatoare de tenis. Este considerata una dintre cele mai bune jucatore de tenis din toate timpurile. Navratilova a fost numarul 1 mondial pentru un total de 332 de saptamani la simplu si un record de 237 saptamani la dublu, astfel ca este singurul jucator din istorie care a detinut primul loc in ambele categorii simplu si dublu de peste 200 de saptamani.

Martina Navratilova a castigat 18 titluri de Grand Slam la simplu si 31 de titluri la dublu - un record pe care il detine pana in prezent. Ea a avut o dieta vegetariana pentru cea mai mare parte a carierei sale.

Bode Miller

Samuel Bode Miller din Statele Unite ale Americii este campion olimpic si mondial la ski alpin.

Vegetarian din nastere, este un sustinator infocat al unei alimentatii si al unui stil de viata sanatos.

Fost medaliat cu aur la Campionatul Mondial si Olimpiada, Bode Miller a castigat de 2 ori Cupa Mondiala in 2005 si 2008, fiind cel mai de succes skior american din toate timpurile. El este considerat unul dintre cei mai mari skiori de la Cupa Mondiala din toate timpurile; cu 33 de victorii, Bode Miller este unul dintre cei cinci oameni care au castigat toate cele cinci discipline ale Cupei Mondiale (slalom, slalom gigant, super-G, coborare si combinata).

Dave Scott

Dave Scott detine recordul pentru cele mai multe victorii la Campionatul Mondial Iron Man castigate vreodata. El este supranumit "The Man" datorita regimurilor sale intense de antrenament si performantele sale intransigente prin care a dobandit un numar record de victorii.

Competitia Iron Man care consta in trei probe: inot pe o distanta de aproape 4 km (2,4 mil), ciclism 112 km si maraton 26 km, este una dintre cele mai extenuante competitii din lume. Dave Scott a castigat sase dintre acestea fiind vegetarian.
Surya Bonaly

Surya Bonaly, de-a lungul carierei sale sportive in patinaj artistic, a fost de trei ori vice-campioana mondiala, de cinci ori campioana europeana, de noua ori campioana nationala a Frantei si campioana mondiala de juniori in 1991. Ea este vegetariana si una dintre figurile cele mai cunoscute din patinajul artistic mondial.





Dennis Rodman

Cunoscutul jucator profesionit de basket, actor si wrestler profesionist, “baiatul rau” (asa cum a fost supranumit), a jucat pentru mai multe echipe din NBA , inclusiv alaturi de Michael Jordan pentru Chicago Bulls, castigand 5 campionate NBA.

Rodman, adept al vegetarianismului de mai mult timp, a devenit in 2005 primul barbat si primul sportiv de renume care a pozat dezbracat pentru o campanie PETA (People for the Ethical Treatment of Animals).



Billie Jean King

Fosta jucatoare de tenis profesionist Numarul 1 Mondial, castigatoare a 39 de titluri de Grand Slam, 12 la simplu, 16 la duble feminin si 11 titluri la dublu, este vegetariana de mult timp. Billie Jean King a fost o forta inspirationala impotriva sexismului. Sustinator pentru egalitate sexuala, ea a castigat in 1973, la varsta de 29 de ani, asa-numita “Batalie a sexelor” - meciul de tenis impotriva jucatorului Bobby Riggs care avea pe atunci 55 de ani. Billie Jean King este fondatorul Women's Tennis Association, World TeamTennis (alaturi de fostul sot Larry King) si al Women's Sports Foundation, intrand in International Tennis Hall of Fame in anul 1987.

Mac Danzig

Luptator profesionist de arte martiale, castigator al titlurilor "Ultimate Fighter", "King of the Cage", "Gladiator Challenge Champion", Mac Danzig este, de asemenea, un vegetarian convins. Dieta aleasa de el l-a ajutat sa iasa in evidenta printre atletii care consuma carne din lumea artelor martiale.

Dieta lui este bogata in substante nutritive si variata in functie de obiectivele competitionale pe care si le propune sa le atinga. Printre alimentele preferate se numara: orezul brun, ciupercile portabello, quinoa, fasolea neagra, lintea, tempeh (un preparat din soia), nucile si semintele.
Robert Parish

Unul dintre cei mai mari jucatori de baschet NBA din istorie, Robert Parish a jucat pentru Boston Celtics, fiind inclus in Basketball Hall of Fame in 2003. Avand 2,1 m inaltime - o forta impunatoare pe teren - Robert Parish a fost renumit si pentru versatilitatea sa in joc, precum si pentru saltul sau legendar. El a urmat o dieta vegetariana pe parcursul celor patru campionate NBA si a celor noua All-Star Games.



Bill Pearl
Castigator a numeroase titluri si premii, inclusiv al titlului de Mr. Universe de cinci ori, Bill Pearl a fost numit "World’s Best-Built Man al secolului XX”. Autor al cartilor best-seller “Keys to the Inner Universe”, “Getting Stronger” si “Getting in Shape” si vegetarian de foarte mult timp, el sustinea inca la 70 de ani seminarii de grup in care prezenta strategii nutritionale, iar la cei 84 de ani, el continua sa traiasca acelasi stil de viata legat de dieta, sport si sanatate, fiind consultant in domeniul nutritiei si al fitnessului.



Tony La Russa

Vegetarian de mult timp, Tony La Russa este un jucator de baseball american profesionist. El este mai faimos pentru cariera sa de manager de echipa decat ca jucator de baseball.
Ca manager, La Russa a condus echipele sale la trei titluri World Series, 6 campionate de liga si 12 division titles in 33 de sezoane. Cu 2728 victorii ca manager, acesta este clasat pe locul al treilea din toate timpurile in istoria Major League, unde activeaza din 1963. Tony La Russa este exemplul care arata ca vegetarianismul poate fi bun atat pentru minte, cat si pentru corp.

Joe Namath

Joe Namath, fundas de fotbal american si actor, a jucat fotbal american pentru Universitatea din Alabama intre 1962-1964, fiind licentiat in fotbalul profesionist in Liga de Fotbal American (AFL) si in Liga de Fotbal Național (NFL) in cursul anilor 1960 si 1970.

Legendarul fundas este, probabil, cel mai faimos fotbalist vegetarian. Intrat in Hall of Fame NFL in 1985, el a fost, de asemenea, unul dintre cei mai buni jucatori in perioada respectiva.

“Eu sunt vegetarian de cativa ani, dar Fred Dryer din Rams este vegetarian de 10 ani. Asta arata ca nu aveti nevoie de carne pentru a juca fotbal." Namath este un adevarat model pentru toti sportivii care aspira sa devina performeri in terenul de fotbal american.

Surse:
http://www.mnn.com/food/healthy-eating/photos/9-superstar-athletes-who-dont-eat-meat/
http://www.greatveganathletes.com/
http://www.therichest.com/sports/other-sports/top-10-vegetarian-or-vegan-athletes/
http://www.adaptt.org/athletes.html

luni, 23 februarie 2015

Inteligenta inimii

Centrul sistemului nervos – creierul - a fost popular definit ca nucleu fundamental al activitatii intelectuale. Cu toate acestea, studiile recente sugereaza faptul ca prelucrarea informatiilor in organism are o distributie mai ampla.

Pana acum s-a crezut ca doar creierul, prin intermediul impulsurilor sale electromagnetice (gandurile noastre sunt entitati energetice), emite energie catre exterior. Si totusi, corpul nostru dispune de un emitator mult mai puternic. Printre cele mai importante descoperiri ale secolului XX se numara si faptul ca inima omeneasca are un rol mult mai important decat acela de a pompa sange. Autorul acestei descoperiri este Institutul de Cardiologie din California care a realizat un studiu aprofundat al inimii. Ultimele descoperiri stiintifice au evidentiat faptul ca inima este inzestrata cu inteligenta si ca influentele acesteia sunt foarte profunde pentru noi.

Astfel, inima noastra produce cel mai puternic camp energetic din corp. Exista tot mai multe dovezi care sugereaza ca acest camp “cardioelectromagnetic” afecteaza fiintele umane din imediata apropiere. Aceste semnale sunt mai puternice in amplitudine, atunci cand se stabileste un contact direct, dar sunt inca detectabile pana la cativa metri distanta de sursa. Prin aceste interactiuni, se realizeaza un transfer energetic intre fiintele umane, ce este transmis si receptionat in inima. Prin urmare, inima poate fi caracterizata ca motorul pentru distribuirea si controlul energiei corpului uman.
Campul electromagnetic al inimii

Aceste rezultate extraordinare ilustreaza faptul ca inima nu este responsabila doar pentru reglarea fluxului sangvin, asa cum ne-am obisnuit deja sa consideram, ci este si un sistem de inteligenta foarte puternic. Fiind cel mai bun generator electric din corp, inima interactioneaza cu universul si universul interactioneaza cu ea.
Interactiunea dintre doua persoane

Oare inteligenta nu ar putea fi distribuita prin organism in moduri noi la care nici nu ne asteptam? De fapt, aceste informatii transmise catre creier chiar ne influeneaza starile emotionale! Si ofera o noua perspectiva asupra legaturilor dintre "mental" si bolile "corporale".

La Conferinta internationala “Heart & Brain” de la Paris din 2012, oamenii de stiinta au recunoscut importanta legaturii dintre inima si creier. Jack de La Torre a declarat ca: "este semnificativa legatura dintre bolile cardiovasculare si un risc crescut de Alzheimer. Identificarea timpurie a factorilor de risc cardiovascular si a bolilor cardiovasculare, precum si tratamentul medical adecvat pentru acestea ar putea fi un pas monumental inainte in reducerea prevalentei la nivel mondial a dementei, care va creste de la 35 milioane la 60 milioane de persoane in 2030.”

Este timpul pentru o viziune integratoare a conexiunii inima-creier, deoarece date recente indica faptul ca unele probleme cardiovasculare pot contribui la tulburari cognitive.

Stiati ca:
Inima emite un camp electromagnetic ce poate fi masurat la cativa metri distanta de corpul uman?

Emotiile negative pot induce o stare de anarhie sistemului nervos, iar emotiile pozitive il ajuta?






Emotiile pozitive pot creste capacitatea creierului de a lua decizii bune?
Emotiile pozitive produc efecte fiziologice benefice in corpul uman?
Sistemul imunitar este stimulat, prin concentrarea pe emotii pozitive?








In dezvoltarea fetala, inima se formeaza si incepe sa bata inaintea dezvoltarii creierului?
Undele cerebrale ale mamei se pot sincroniza cu bataile inimii copilului ei, chiar daca sunt la un metru distanta?



Surse:
“The heart and the brain: an intimate and underestimated relation” http://www.ncbi.nlm.nih.gov/
“Potential clinical relevance of the ‘little brain’ on the mammalian heart” http://onlinelibrary.wiley.com
Institute of HearthMath http://www.heartmath.org/
The Enteric Nervous System Book By John Barton Furness

vineri, 13 februarie 2015

Flora intestinala si efectele asupra creierului

Ciudat, dar adevarat: corpul uman contine mai multe bacterii decat celule! Doar in intestin se gasesc cateva trilioane de microbi (bacterii si ciuperci). Numarul de celule din corp este situat intre 75 si 300 trilioane de celule. De fapt, se estimeaza ca organismul are de 10 de ori mai multe bacterii decat celule umane.

Intestinele gazduiesc cele mai multe bacterii comparativ cu orice alta parte a corpului, inclusiv pielea. Acum stiinta acorda timp si resurse pentru intelegerea proiectului de cercetare denumit “microbiome” - colectarea masiva a bacteriilor si a microbilor din intestin si influenta pe care o pot exercita asupra creierului si a corpului.

Institutul National pentru Sanatate, prin proiectul Human Microbiome Project, aloca milioane de dolari pentru cercetarea microorganismelor care fac parte din ecosistemul numit corpul uman.

De asemenea, exista un interes special in randul oamenilor de stiinta, dar si a publicului, in privinta efectului florei intestinale asupra sanatatii in general si a sanatatii mintale in special. S-au scris numeroase studii care sugereaza ca bacteriile intestinale pot avea un impact semnificativ asupra modului in care gandim, simtim si ne comportam, precum si asupra problemelor neurologice. Anul trecut, s-a desfasurat un mare simpozion in neurostiinta intitulat "Cercetarea Bacteriilor Intestinale - o schimbare de paradigma in stiinta creierului".

Un numar mare de boli si tulburari au fost legate de anomalii sau de instabilitatea florei intestinale, iar “microbiome” este un domeniu important de cercetare pentru aceste conditii. Trebuie mentionat si faptul ca nu in fiecare caz bacteriile intestinale au reprezentat cauza bolii respective. Iata mai jos cateva aspecte:

DEPRESIA - mai mult de o treime dintre persoanele care sufera de depresie au intestinul permeabil (permeabilitatea mucoasei intestinale permite accesul bacteriilor in sange)

SCHIZOFRENIA - studiile pe soareci au evidentiat o legatura intre lipsa bacteriilor intestinale normale si modificari in dezvoltarea cerebrala. Dar genetica acestei afectiuni este complexa si nu pe deplin inteleasa.

ANXIETATE - prebioticele pot avea efecte anti-anxietate si antidepresive. Consumul bacteriilor benefice poate avea, de asemenea, efecte pozitive in privinta modului in care creierul raspunde la provocarile mediului.

AUTISM - de multe ori apare cu probleme gastro-intestinale, cum ar fi intestin permeabil sau sindromul de colon iritabil.

PARKINSON - oamenii care sufera de acest sindrom au bacterii intestinale diferite fata de oamenii sanatosi.

BOALA CROHN – persoanele care sufera de aceasta boala au un nivel anormal de ridicat de tulpini ale anumitor bacterii care se dezvolta si eventual declanseaza un raspuns imunitar atipic.

COLITA ULCERATIVA – dezechilibrul in flora intestinala poate fi factorul principal atat in debutul, cat si in continuarea simptomelor bolii.

BOWEL SYNDROME - exista o legatura clara intre sindromul de colon iritabil si cresterea exagerata a bacteriilor in intestinul subtire.

OBEZITATE SI DIABET - un numar semnificativ de studii au evidentiat legatura intre colectarea masiva de bacterii din intestin (microbiome) si obezitate si probleme de sanatate legate de obezitate.

CANCER DE COLON – bacteriile iubitoare de zahar din intestin impreuna cu carbohidratii care le hranesc pot alimenta cancerul de colon. Dietele bogate in carbohidrati ar putea chiar contribui la aparitia cancerului de colon.

ARTRITA REUMATOIDA - studiile au evidentiat o legatura intre nivelurile scazute ale anumitor bacterii intestinale bune, un nivel ridicat de bacterii nesanatoase (Prevotella copri) si a bolilor autoimune.


Surse: Psychopharmacology, Oxford University, UCLA Division of Digestive Diseases, Ahmanson-Lovelace Brain Mapping Center at UCLA, Scientific American, Acta Psychiatrica Scandinavica, The Atlantic, National Geographic, Cedars-Sinai, ScienceNews.org, The Scientist, Medical News Today, University of Helsinki, Institute of Biotechnology, American Diabetes Association, Science Daily, U.S. National Library of Medicine, National Institutes of Health, LiveScience.com, WedMD.com, The Huffington Post.

Daruind, veti dobandi! Sustineti acest blog oferind o donatie!